- Vizualizări: 58
Schimbările climatice, utilizarea terenurilor și poluarea, factori tot mai des indicați în evaluările privind impactul modificărilor de mediu asupra biodiversității, acționează sinergic prin perturbarea habitatelor, creșterea stresului asupra speciilor, extincții locale sau regionale, degradarea ecosistemelor, etc., subiect care necesită o abordare științifică inter-disciplinară și propunerea de măsuri sustenabile de adaptare și management al speciilor și ecosistemelor.
Repere metodologice de studiu al biodiversității și de evaluare al impactului factorilor abiotici, biotici și antropici asupra biodiversității din situri protejate, la nivel național, au fost discutate în cadrul întrunirii de lucru/mesei rotunde a reprezentanților laboratorului „Vertebrate terestre” (Dr.habil. Nistreanu V., Dr. Paladi V., Dr. Glăvan-Caranghel T., Dr. Sochircă N., Dr. Sîtnic V.) din cadrul Institutului de Zoologie al Universității de Stat din Moldova (USM) și reprezentanții laboratorului „Ecosisteme naturale și antropizate” (Dr., Donica A., Dr., Brașoveanu V., Dr. Ajder V.) din cadrul Institutului de Ecologie și Geografie al USM.
Discuțiile au vizat modul în care schimbările climatice, utilizarea terenurilor, poluarea mediului, degradarea ecosistemelor și alte activități umane influențează populațiile de păsări și habitatele naturale din situri protejate, aparținând Rețelei Emerald. Schimb de opinii și discuții au vizat și aspectele metodologice aplicate în analiza datelor istorice, aplicarea metodelor moderne de monitorizare și modelare spațială, elaborarea scenariilor climatice, utilizarea indicilor eco-climatici, compararea diverselor sisteme de identificare a principalelor presiuni și amenințări, etc., subliniindu-se importanța cooperării între instituții pentru prevenirea degradării habitatelor și protejarea speciilor rare, dar și oportunități de colaborare viitoare și de valorificare comună a datelor științifice.
Un punct central al întâlnirii l-a constituit prezentarea proiectului 25.80013.5107.21ROMD „Evaluarea transfrontalieră a tendințelor populaționale pentru speciile de păsări ca bioindicatori în raport cu schimbările climatice și utilizarea terenurilor” (CROSSBIRD; 2025–2027). Proiectul își propune să ofere o imagine clară asupra modului în care mediul se schimbă și asupra efectelor acestor transformări asupra biodiversității, cu aportul cercetătorilor Stațiunii Biologice Marine „Prof. Dr. Ioan Borcea” – Agigea, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Institutului de Zoologie al USM și Institutul de Ecologie și Geografie al USM.
Această întrunire demonstrează rolul esențial al științei în protejarea naturii și reprezintă un pas important în eforturile comune de conservare a biodiversității la nivel local/regional, contribuind la atingerea obiectivelor Strategiei UE pentru Biodiversitate 2030 și ale Cadrului Global pentru Biodiversitate Kunming–Montreal.
Notă: păsările - bioindicatori ai calității habitatelor
Ciocârlia de câmp (Alauda arvensis) – specie caracteristică pajiștilor și zonelor deschise, utilizată frecvent ca indicator al degradării habitatelor stepice și agricole.
Sfrânciocul roșiatic (Lanius collurio) – specie sensibilă la intensificarea agriculturii și la modificările structurii peisajului rural, fiind un bun indicator al presiunilor antropice asupra zonelor semi-naturale.
Vânturelul roșu (Falco tinnunculus) – răpitor comun, dar vulnerabil la schimbările de utilizare a terenurilor și la pierderea locurilor de cuibărit, reflectând modificările habitatelor deschise.
Stârcul pitic (Botaurus minutus) – specie discretă, dependentă de zone umede bine conservate, folosită ca indicator al degradării habitatelor acvatice și al scăderii calității ecosistemelor umede.
Fotografii: Ajder V., Nistreanu V., Donica A.
