- Views: 7
În perioada 8–28 iunie 2026, echipa interinstituțională de cercetători, formată din Donica Ala, doctor în științe, cercetător științific coordonator în cadrul laboratorului „Ecosisteme naturale și antropizate” al Institutului de Ecologie și Geografie, Universitatea de Stat din Moldova; Portarescu Anastasiia, cercetător științific și doctorandă a Școlii Doctorale „Științe ale Naturii”, USM; și Paladi Viorica, doctor în științe, cercetător științific superior în laboratorul „Vertebrate terestre” al Institutului de Zoologie, a efectuat o mobilitate de cercetare la Stațiunea Biologică Marină „Prof. Dr. Ioan Borcea” din Agigea, unitate de cercetare aflată sub egida Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.
Mobilitatea academică s-a realizat în cadrul Proiectului PN-IV-PCB-RO-MD-2024-0274 „Evaluarea transfrontalieră a tendințelor populaționale pentru speciile de păsări ca bioindicatori în raport cu schimbările climatice și utilizarea terenurilor” (CROSSBIRD). Proiectul vizează înțelegerea efectelor combinative ale schimbărilor climatice şi ale transformării utilizării terenurilor asupra avifaunei din estul României şi din Republica Moldova, concentrându-se pe situri din rețeaua Natura 2000 şi Emerald. Având în vedere cercetările limitate din Europa de Est și cazul unic al României (membră a UE) și al Moldovei (non-UE), există oportunitatea de a studia efectele localizate ale modificărilor de mediu asupra populațiilor de păsări în cadrul a două rețele similare, și în același timp distincte, de conservare a biodiversității.
Pe parcursul stagierii, printr-o intensă muncă de birou, au fost analizate datele istorice și tendințele populaționale ale speciilor bioindicatoare de păsări: barza albă (Ciconia ciconia), șoim dunărean (Falco cherrug), ghionoaie verde (Picus viridis), ghionoiae cenușie (Picus canus), ciocănitoare neagră (Dryocopus martius), ciocănitoare pestriță mare (Dendrocopos major), ciocănitoare de grădini (D. Syriacus), ciocănitoare cu spate alb (D. Leocotus), ciocănitoare de stejar (Dendrocoptes medius), ciocănitoare pestriță mică (Dryobates minor), capântortură (Jynx torquilla) în Republica Moldova, perioada 1950-prezent; cu identificarea presiunilor de mediu care influențează populațiile de păsări pe termen lung; utilizarea tehnicilor de modelare spațială pentru estimarea potențialelor schimbări ale habitatelor favorabile pentru speciile țintă, în condițiile unor scenarii contrastante de climă și utilizare a terenurilor și elaborarea unui set de recomandări de politici armonizate pentru îmbunătățirea gestionării ecosistemelor, întru îndeplinirea obiectivelor trasate în cadrul Strategiei UE pentru Biodiversitate 2030 și în Cadrul Mondial pentru Biodiversitate de la Kunming-Montreal.
Activitățile de teren au inclus vizite de documentare în ecosisteme caracteristice regiunii Dobrogea, reprezentate prin habitate psamofite, acvatice și pietrofite. Observațiile efectuate au evidențiat diversitatea avifaunistică a regiunii și importanța habitatelor pentru conservarea speciilor de interes comunitar. Au fost identificate și monitorizate mai multe specii de păsări, inclusiv ciovlică ruginie (Glareola pratincola), lopătar (Platalea leucorodia), stârc cenușiu (Ardea cinerea), stârc de cireadă (Bubulcus ibis), egretă mare (Ardea alba), drepnea neagră (Apus apus), egretă mică (Egretta garzetta) și călifar alb (Tadorna tadorna). De asemenea, au fost examinate habitatele utilizate pentru reproducere de către pasărea ogorului (Burhinus oedicnemus) și lăcustar (Pastor roseus) și utilizată observarea păsărilor prin instrumente de chemări sonore.
Prin activitățile desfășurate au fost consolidate colaborările științifice existente, au fost dezvoltate competențe privind analiza datelor ecologice și utilizarea instrumentelor GIS, fiind totodată create premise pentru elaborarea unor noi publicații științifice și pentru extinderea cooperării internaționale în domeniul monitorizării și conservării biodiversității.
Text: dr. Ala Donica, cerc. șt. coord, LCȘ ENA
