- Vizualizări: 8
Habitatele naturale reprezintă fundamentul diversității biologice, oferind resursele necesare (hrană, adăpost, condiții de reproducere) pentru supraviețuirea speciilor. Acestea funcționează ca sisteme de suport prin:
Diversitatea genetică: mediile diverse permit speciilor să dezvolte adaptări specifice, esențiale pentru reziliența pe termen lung.
Stabilitatea ecosistemelor: cu cât un habitat are o diversitate biologică mai mare, cu atât capacitatea sa de adaptare la schimbări este mai sporită.
Ariile protejate: Rețeaua Ecologică Națională și Rețeaua Emerald conturează teritorii pentru a conserva habitatele naturale critice și flora/fauna sălbatică.
Modificările acestor habitate sub influența factorilor de mediu au un impact direct asupra echilibrului ecosistemelor. Factorii care influențează negativ biodiversitatea pot fi naturali sau rezultați din activitatea umană (factori antropici). Printre aceștia enumerăm schimbările climatice; degradarea și fragmentarea habitatelor; poluarea componentelor de mediu etc.
Bioindicatorii de mediu (organisme vii - plante, animale, microorganisme sau comunități ale acestora), prin prezența, absența sau starea lor fiziologică, oferă informații veridice despre calitatea și schimbările produse ecosistemului prin impact antropic. Păsările sunt considerate unii dintre cei mai eficienți bioindicatori ai stării de sănătate a ecosistemelor, datorită sensibilității lor ridicate la schimbările de mediu și a mobilității care le permite să reacționeze rapid la perturbări. Printre principalele argumente în utilizarea păsărilor drept indicatori ecologici, se enumeră capacitatea de a bioindica calitatea habitatului (cum prezența sau absența anumitor specii oferă date imediate despre integritatea unui ecosistem); bioindicatori ai schimbărilor climatice (păsările sunt afectate direct de variațiile termice, modificându-și rutele de migrație, perioadele de cuibărit sau arealul de distribuție, oferind astfel dovezi clare despre impactul încălzirii globale); bioacumulatori ai poluanților (inclusiv a metalelor grele și microplasticelor, prezente în mediu și verigile lanțului trofic); barometru al biodiversității agricole (populațiile păsărilor de câmp sunt utilizate la nivelul UE ca un indicator standard pentru a măsura succesul măsurilor de conservare pe terenurile agricole); monitorizarea zonelor umede și forestiere (calitatea coridoarelor riverane și a fondului forestier este reflectată de diversitatea speciilor de păsări care depind de aceste habitate pentru hrană și refugiu).
În acest context, în data de 21 aprilie, 2026, reprezentanții Institutului de Ecologie și Geografie al Universității de Stat din Moldova (dr. Ala DONICA, Dr., Valeriu BRAȘOVEANU, doctoranda Anastasiia PORTARESCU); ai Agenției “Moldsilva” (șef Direcţia fond forestier, arii protejate şi regenerarea pădurii, Nicolae GRIGORAȘ) și ai Rezervației Biosferei “Prutul de Jos” (Dr., vice-director pe știință Viorica PALADI) au participat la un atelier de lucru desfășurat în Rezervația Naturală “Prutul de Jos” privind rolul ariilor naturale protejate de stat în oferirea habitatelor valoroase pentru biodiversitatea din regiune; impactul factorilor naturali și antropici asupra calității habitatelor; rolul bioindicator al unor specii de floră și faună și programele de monitorizare a ecosistemelor prin bioindicație.
Importanța fondului forestier în susținerea biodiversității, conservarea habitatelor naturale și conectivitatea ecologică a lor, protecția fondului genetic, prestarea serviciilor ecosistemice, dar și ca suport pentru sistemul ariilor naturale protejate a fost prezentată de N. Grigoraș. Despre rolul bioindicator al lichenilor și mușchilor privind calitatea aerului (poluarea cu SO2; NOx), poluarea cu metale grele a componentelor de mediu a vorbit Dr., A. Donica și Dr., V. Brașoveanu; iar utilizarea unor specii de plante drept indicatori ai calității solului, a aerului și a apei prin simpla lor prezență sau prin modificările morfologice pe care le suferă - cercetătorul științific A. Portarescu .
Rolul bioindicator al păsărilor a fost descris de către Dr., Emanuel-Ștefan BALTAG (director al Stațiunii Biologice Marine “Prof. Ioan Borcea” din Agigea, România) și Dr., Vitalie AJDER (președinte al Societății pentru Protecția Păsărilor și a Naturii), care în perioada 12-28 aprilie, 2026 desfășoară tabăra de inelare a păsărilor în habitatele protejate din lunca Prutului Inferior. În paralel, Dr., V. Paladi a descris aspectele spațiale și temporale ale principalelor grupe de păsări dependente de habitatele naturale din Lunca Prutului de Jos, inclusiv impactul aridizării climei și schimbării nivelului apei în lacul Beleu asupra avifaunei.
Astfel, ca finalitate, s-a subliniat rolul important al cercetărilor științifice în procesul de monitorizare al biodiversității, schimbărilor în structura și funcționarea ecosistemelor, a habitatelor și populațiilor de specii, cu identificarea celor mai optime măsuri de conservare, restabilire și utilizare durabilă a patrimoniului natural.
Atelierul de lucru s-a desfășurat ca parte a activităților de cercetare din cadrul proiectului bilateral (Republica Moldova-România) PN-IV-PCB-RO-MD-2024-0274 „Evaluarea transfrontalieră a tendințelor populaționale pentru speciile de păsări ca bioindicatori în raport cu schimbările climatice și utilizarea terenurilor”, finanțat de UEFISCDI și ANCD.
Autor: A. Donica, cerc. șt. coordonator, LCȘ ENA al IEG, USM
Fotografii: A. Donica, V. Paladi
