- Vizualizări: 15
Ziua Pământului este un eveniment anual care se sărbătorește la 22 aprilie și care demonstrează sprijinul pentru protecția mediului. Organizată pentru prima dată la 22 aprilie 1970 în SUA ,aceasta include în prezent o gamă largă de evenimente coordonate la nivel global.
Această zi se marchează pentru a aduce în atenţia oamenilor pericolul catastrofelor ecologice şi necesitatea prevenirii consecinţelor ireversibile ale activităţii umane, care pun în pericol însăşi existenţa vieții pe Pământ. Scopul acţiunilor desfăşurate în această zi este transformarea problematicii ecologice în parte integrantă a educaţiei şi culturii.
Ziua Pământului 2026 evidențiază faptul că progresul ecologic este real, rezistent și continuu, în ciuda incertitudinii politice. Inovația, educația și soluționarea problemelor comunitare rămân durabile. Sistemele locale - orașe, sate, instituții, școli - continuă să implementeze soluții care consolidează fiabilitatea energetică, conservă resursele naturale și reduc riscurile, deoarece sunt bazate pe raționament economic și siguranță publică.
Numeroase comunități se angajiază anual în „acțiunile Săptămânii Zilei Pământului”, o perioadă de activități axate pe problemele de mediu cu care se confruntă lumea.
Sloganul Zilei Pământului din 2026 este “Planeta versus Plasticul”, îndemnând pe toată lumea să ia măsuri urgente în stoparea producerii, reciclării și eliminării acestor produse care deja au afectat puternic mediul și toate componentele sale.
Deșeurile de plastic au pătruns în fiecare colț al planetei noastre, de la oceane și căi navigabile până la lanțul trofic și chiar în corpurile noastre. Doar 9% din plasticul produs este reciclat din cauza unor factori precum infrastructura precară, provocările tehnice, lipsa stimulentelor și cererea scăzută pe piață.
Materialele plastice depășesc limita unei probleme iminente de mediu; ele reprezintă o amenințare gravă la adresa sănătății umane, la fel de alarmantă ca schimbările climatice. Pe măsură ce materialele plastice se descompun în microplastice, acestea eliberează substanțe chimice toxice în sursele noastre de alimente și apă și circulă prin aerul pe care îl respirăm.
Producția de plastic a crescut acum la peste 380 de milioane de tone pe an. În ultimii zece ani s-a produs mai mult plastic decât în întregul secol XX, iar industria intenționează să crească exploziv pe termen nelimitat.
La nivel mondial anual se produc miliarde de pungi de plastic care, de fapt, au o durată de viață de câteva minute, urmată de o durată ulterioară de secole cu impact major asupra mediului și sănătății a tot ce este viu, eliminând și răspândind toxine. Plasticul produs contribuie, de asemenea, la încălzirea globală. Aproape toate materialele plastice sunt fabricate din substanțe chimice provenite din producția de combustibili care încălzesc planeta (gaz, petrol și chiar cărbune).
Reducerea poluării aerului atmosferic cauzate de arderea combustibililor fosili poate reduce semnificativ riscul de boli respiratorii și cardiovasculare, inclusiv astm, bronșită, atacuri de cord și accidente vasculare cerebrale.
Scăderea emisiilor de gaze cu efect de seră ajută la atenuarea riscurilor asociate cu schimbările climatice, cum ar fi valurile de căldură, secetele frecvente, inundațiile și alte calamități. Se consideră că riscurile de mediu reprezintă jumătate din primele 10 riscuri în următorii 10 ani, evenimentele meteorologice extreme, pierderea biodiversității și colapsul ecosistemelor și schimbările critice ale sistemelor Pământului fiind primele trei.
Ziua Pământului a devenit un lider în lupta împotriva impactului a tot ce producem noi pentru comfortul nostru, asupra naturii. Anul 2026 este deja a 56-a aniversare de celebrare a Zilei Pământului, care ne obligă să folosim această mișcare cu adevărat globală pentru a acționa, ca cetățeni și guverne, ca consumatori, ca indivizi și comunități. Supraviețuirea noastră ar putea depinde de asta.
Explorați responsabil resursele naturale și coordonați-vă acțiunile nu doar pentru Ziua Pământului, dar și pe tot parcursul vieții.
Realizat: Anatolie Tărîță,
Dr., șef lab. ENA al IEG, USM.